nu scoate nici

См. также в других словарях:

• scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba …   Dicționar Român

• cârc — interj. (pop. şi fam.; în expr.) A nu (mai) zice (sau spune) (nici) cârc = a nu (mai) spune nici o vorbă, a tăcea chitic. – Formaţie onomatopeică. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  cârc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

• spune — SPÚNE, spun, vb. III. tranz. 1. A exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara. ♢ expr. Ce ţi spuneam eu! = ai văzut că a fost aşa cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formulă care exprimă mirarea, neîncrederea.… …   Dicționar Român

• pis — interj. (Adesea repetat) Strigăt cu care se cheamă pisica. ♢ expr. A nu zice (nici) pis = a nu spune nimic, a nu scoate nici o vorbă, a tăcea chitic. [var.: pâs interj.] – Onomatopee. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  pis/pis pís …   Dicționar Român

• sunet — SÚNET, sunete, s.n. 1. Vibraţie a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche. ♢ Sunet asociat = semnal de frecvenţă audio care însoţeşte imaginea de televiziune. Sunet complex = sunet compus din mai multe sunete pure.… …   Dicționar Român

• melc — MELC, melci, s.m. I. Nume dat mai multor specii de gasteropode din încrengătura moluştelor, care au corpul moale, de obicei apărat de o cochilie răsucită în spirală, şi patru tentacule sensibile, la cap; bourel, culbec. ♢ loc. adj. Ca melcul= a)… …   Dicționar Român

• tăcea — TĂCEÁ, tac, vb. II. intranz. 1. A nu vorbi nimic. ♢ expr. A tăcea chitic (sau molcom, ca peştele, ca pământul) = a nu spune nimic. A tăcea ca porcul în păpuşoi (sau în cucuruz) = a tăcea spre a nu se da de gol. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă.… …   Dicționar Român

• îngheţa — ÎNGHEŢÁ, înghéţ, vb. I. 1. intranz. (La pers. 3) A se preface în gheaţă. ♢ expr. A i îngheţa cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoşa din cauza îngheţului. 2. intranz. şi tranz. fact.… …   Dicționar Român

• pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi …   Dicționar Român

• lua — LUÁ, iau, vb. I. tranz. I. 1. A prinde un obiect în mână spre a l ţine (şi a se servi de el) sau spre a l pune în altă parte. ♢ expr. A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuţii. A( şi) lua picioarele la spinare = a pleca… …   Dicționar Român

• cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român